14 iunie 2011

NATURA...

Intotdeauna, natura a facut in asa fel incat sa-mi tresalte mereu inima. Ma incanta cum aripile vantului imbratiseaza prin adieri blande frunzele copacilor tacuti, cum florile sarutau cu petalele gingase pamantul, cerand in soapta stropi de apa. Dupa o liniste dumnezeiasca, parca rupta dintr-un Paradis, stropi de ploaie inveleau copacii,atingand pamantul neted. Puteai auzi cat de zgomotosi erau stropii ce loveau cu fermitate frunzele copacilor de un verde ca de smarald. Nu pot nega placerea de a privi cu atentie, incantata si fascinata, cand ploaia marunta se asterne lin, cum nu pot nega nici acea placere  cand singura ma plimb pe aleile pustii ale parcului in linistea serilor de toamna, bucurandu-ma de mirosul trunchiurilor de copaci umezi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu