Un lup statea langa mine. Mi-a atins mana, l-am scarpinat incet dupa ureche.Eram in acelasi luminis cand il vazusem prima data transfromandu-se. Oare cum am ajuns aici? Acum chiar nu mai conta, cand atmosfera era asa minunata, razele lunii reci atingand micile valuri ale paraului de langa noi. Cu botul mi-a ridicat putin tivul rochitei de noapte roz. M-am lasat alene sa cad intinsa pe iarba, simtind racoarea noptii. S-a preschimbat in om, apoi a venit si mi-a sarutat buzele, cercetandu-mi trupul. Mi-a atins sanii, apoi m-a tras deasupra lui. Nu se sfia deloc sa ma atinga, rochita daruind vedere libera asupra trupului meu din cauza ca statea lipita pe mine. M-a strans tare la pieptul lui cu acele brate din care nu mai vroiam sa plec niciodata. I-am sarutat buzele bine definite, perfecte si senzuale.
M-a sarutat pe buze, trecand usor cu mangaieri suave pe gat, apoi pe piept, oferindu-mi o senzatie de zbor. Preludiul, parca era vesnic, dar ma bucuram de el, ma bucuram de buzele lui dulci ca mierea pe care le adoram din ce in ce mai mult.
-Katerina, hai, este 10 dimineata. Trezeste-te o data.
-Ce dracu’ vrei?
-Trebui sa mananci ceva si sa vii in curte. Facem exercitii pentru…
-Lasa-ma in pace cu exercitiile alea proaste.
-Nu sunt proaste. Fac bine la purificarea trupului si mintii.
-Nu-mi pasa, Dominic.
-Trebuie. Si asa mai m-am certat si cu Michael pentru a-ti tine partea tie.
-Cine?
-Michael. O sa il intalnesti azi.
-Nu-mi pasa, nu intelegi? Lasa-ma sa dorm.
-E important, Katty, haide o data.
-Off. Bine. Lasa-ma macar 5 minute. I-am spus tragandu-mi perna peste cap.
-Nici un 5 minute. 1 minut te mai las.
-4.
-3. Ultima oferta.
-Ca altfel ce?
-Te trezesc cu gheata.
-Nici sa nu te gandesti.
-Ohh…ba da. Nu ma provoca.
-Hai, Dominic. Ai zis ca ma mai lasi 3 minute.Du-te si lasa-ma sa mor…adica sa dorm.
-Tu ai vrut-o.
Chiar nu eram curioasa sa vad la ce se refera, dar exact atunci mi-a rasturnat o galeata plina cu, cuburi de geata pe picioarele mele dezvelite. Am tresarit si am sarit in picioare in pat.
-Dobitocule!! Esti prost? Animal tembel ce esti. Ce dracu ai in cap? Tarate pentru cai??
-Caii nu manaca tarate. Ci fan.
-Acum o faci si pe desteptu’ cu mine, asa-i?
-Du-te sa iti faci un dus. Si manaca ceva. Te astept jos.
-Pentru?
-Ti-am zis. Exercitii pentru…
-Bine, bine, bine. Poti sa pleci. Apoi i-am facut un semn cu mana sa plece.
Mi-am facut un dus rapid, m-am dus in bucatarie si am mancat un bol cu cereale. (fara bolJ) Apoi m-am dus sa imi iau unul din treningurile mele albe. (aproape toate fiind albe).
Am iesit afara. Un barbat venea spre mine foarte furios.
-O singura data daca mai intarzii…nu stiu ce-ti fac.
Am dat un pas inapoi, adaugand:
-Pana te gandesti ce imi vei face…lasa-ma-n pace. Nici macar nu stiu de ce sunt aici, in pana mea. Am inceput sa zbier exasperata si gesticuland cu mainile in timp ce ceilelati ramasera cu ochii beliti ca cepele.
-Uite, fetita proasta, aici esti pentru binele tau si pentru ca eu vreau. Tu taci si asculta-ma.
-Asta s-o crezi tu. Am mormait in timp ce pleca.
-Haide, vino.
O ora am facut yoga pentru curatarea mintii. Mda…de parca mergea cumva. Gandul imi statea numai la acel vis cu Jake. Imi era asa dor de el. Oare prietenele mele ce faceau acum? Dar baietii?
Mii de ganduri rasfirate in capul meu care nu-mi dadeau pace deloc. Am incercat sa-mi inabus nenorocitul de plans. Fir-ar, zilele astea au fost ale dracu de plangacioase. Dar nu puteam sa ma opresc.
Dupa 5 zile de exercitii si tot felul de chestii d-astea, incepusem sa ma imprietenesc cu Xavier, Stev, Rob, Reha si Erika chiar era foarte de treaba. Michael nu mai ma certase, pentru ca nici eu nu mai intarziasem, la cererea lui Dominic.
* * *
Stateam rezemata de copac, in curte, gandindu-ma la…toti si toata viata mea de pana acum. Eram instrainata de mine, de toti. Nu mai eram eu, ma simteam prost. Umbra lui Michael se apropia.
-Deranjez, fata ingandurata?
-Nu.
-La ce te tot gandesti de plangi mereu?
-De unde stii ca planga mereu?...Ma gandesc la viata mea. Stii? Inainte sa ma “rapiti” voi pentru nu stiu ce si chiar as vrea pana la urma sa imi explici de ce sunt aici, am avut si eu o viata.
-Esti o recruta.
-O..ce? Recruta? Pentru ce?
-Pentru Asociatie.
-A cui? Despre ce e Asociatia asta?
-Paranormali.
-Si de unde stii tu ca sunt o ciudata?
-De ce iti spui ciudata?
-Asa. Oricum, nu am nimic special, asa ca … nu ma lua cu intrebari capcana.
-Ba da, esti speciala. Esti semi-necromanta. Pana acum ai stiut ca esti doar medium, dar esti mai mult decat atat.
-De unde naiba stii tu despre viata mea? Am spus, ridicandu-ma de langa el si incercand sa plec. Deodata a inceput sa ploua. Bun. Acum ploua, ce frumos, am spus cu voce tare.
-Reha ne-a ajutat sa te gasim. Fiecare avem ceva special.
Apoi am inceput sa gandesc…el facea asta?
-Tu ai facut asta, nu?
-Ce sa fac? A intrebat ca si cand nu stia despre ce vorbesc.
-Tu ai chemat ploaia.
-Chemat e cam…straniu spus. Dar da.
-Wow.
-In sfarsit…te-a uimit ceva aici.
Mda…cam putin spus uimit. Astia m-au urmarit toata viata mea?
-Ok, si acum ce vreti de la mine?
-Sa ne ajuti.
(luvluvluvluvluv)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu