1@ Daca ar fi sa te indragostesti de doua
persoane in acelasi timp,iar ele de tine,si-ar fi si de acord sa te
imparta,ce-ai face?Ai fi cu amandoua,sau te-ai rezuma doar la una si-ai incerca
s-o uiti pe cealalta?
Daca mi s-ar intampla asta, nu as putea sa fiu cu amandoi. M-as simti prost, pentru ca l-as insela pe celalalt si invers. Dar...nu neg. As fi atat de fascinata, cat si incantata sa fiu cu ambii:))) Cred ca fiecare persoana si-ar dori sa fie cu doua persoane pe care le iubeste in mod egal.
~~~~~~~~~~~
2@ Ce
iubesti cel mai mult la tine?
Ochii mei. Desi ii urasc, mi-i iubesc prea mult. Uneori, imi plac dintii mei. Da, stiu, e ciudat.Imi place ca sunt simpla. Imi place ca sunt satena, cu nuante de roscat, iar alteori blond...un fel de blond.
~~~~~~~~~~~~~~~~
3@ Daca
ai putea avea pentru o zi viata altcuiva,pe-a cui ai avea-o?
Nu stiu, greu de decis. Niciodata nu m-am gandit, iar daca am facut-o, sigur era o prostie:)))
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
4@
Spune-mi cinci persoane pe care ai vrea sa le intalnesti si sa poti vorbi cu
ele.
*devil smile* ?Ian Somerhalder, Zayn Malik-nu ca as fi inebunita dupa el, dar e draguttttt-, Britney Spears, Taylor Momsen si.....Nu mai stiu....Am sa fac o lista vreodata cu chestia asta:))
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
5@ Daca ai avea santa de-a deveni
nemuritor,ce-ai face?
As continua sa traiesc:)) Pai, mi-ar place sa termin de vizitat orasele, tarile si tot ce mi-ar place sa vizitez, as citi toate cartile pe care vreau sa le citesc, mi-ar place sa fiu martora la toate modernizarile ce vor urma si as fi incantata sa pot vorbi cu un robot "uman". Tare, nu?:))
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
6@ Daca
ai deveni nemuritor,si-ai avea posibilitatea de-a lua doar o singura persoana
in aceasta lume,pe cine ai lua?
Pfff, pe nimeni. Nu as dori sa iau dorinta altora de a trai o viata normala. Dar daca as putea si ar vrea, ar fi sora mea, numai ca as mai astepta vreo 17 ani dupa ea, ca varsta de 19 ani sa-i fie prielnica. Sa fie frumoasa mereu si tanara.
Mă topeam realmente sub trupul lui. Mă atingea încet, delicat, iar eu muream de dorinţa de a-l avea imediat. Pieptul dezgolit parcă îi era sculptat. Îi mângâiam pielea catifelată cu limba, profitând din plin de gustul pielii lui. Mi-era ca un drog; voiam din ce în ce mai mult. Buzele îi erau jucăuşe, moi şi... doar ale mele. Îmi aparţineau. Limba lui tare, îmi penetra gura, furându-mi suspinele şi gemetele de plăcere. Noaptea era martoră la pasiunea ce mi-o stârnea. Masculinitatea lui îmi mângâia suav intimitatea. Îi era frig, iar eu îl puteam încălzi.
Plângeam. Plângeam cu lacrimi fără grabă, de fericire. Ştiam că e al meu, în toată splendoarea. Sânii mei îi umpleau gura pe rând, lăsându-se răsfăţaţi în drogul pielii lui. Masivitatea lui mă cutremură de-a dreptul. Poziţia mea se schimbă. Ştiam că mă lasă să câştig, aşa cum făcea deseori. Voiam să intre, să nu-i mai fie frig, iar feminitatea mea aştepta să-l încălzească frumos, încet şi pasional. Voiam să îi simt orice atingere, să mă bucur în totalitate de fiecare contact. Mi-am lăsat trupul pentru a-l înveli. Nu-i mai era frig, iar eu, mă mişcăm atât de încet încât corpurile noastre tremurau sub dorinţa mistuitoare.
Mă prinse brusc de mâini, mă puse sub el, preluând controlul. Am zâmbit jucăuş şi m-am lăsat pradă plăcerii. Era puternic, îl simţeam, dar de fiecare dată când contactul se producea, îl controla cu grijă. Dorinţa lui de a mă proteja era prezentă chiar şi în momentele noastre intime. Limbile îşi creaseră un dans înnebunitor de plăcută, iar el în mine continua se îmi încălzească mai mult interiorul.
Eram sub un sincron perfect. Îmi absorbea fiecare geamăt de plăcere, suspinele lui lăsându-le auzibile, lucru ce mă încântă. Eram a lui cu fiecare atingere, cu fiecare suspin.
Eram noi. Acum şi întotdeauna. Aveam o veşnicie şi mai mult, doar pentru a ne îmbăta reciproc cu astfel de nopţi pline de plăcere.
Băusem deja toate rezervele de sânge la cât de stresată eram. Nu-mi puteam lua gândul de la Zayn deloc. Soarele ardea prea tare, dându-mi o stare de moleşeala acută. M-am îmbrăcat în ceva lejer, regretând cu ardoare confortul ce mi-l oferea înainte pijamaua. Am trecut pe lângă casa lui Bonnie, trecându-mi prin minte toate amintirile pe care le-am avut împreună. Cea mai bună prietenă din clasa a doua. Era nouă, timidă, blondina, poate prea blondă pentru vârsta fragedă, iar copii râdeau, făcând-o spălăcită, ştearsă şi multe alte cuvinte aruncate cu venin. Protecţia pe care i-am dăruit-o m-a făcut să o iubesc ca pe o soră. Era mică în ochii mei, neprotejată. Maturitatea de liceu a făcut-o să se transforme într-o adolescentă cu încredere de sine, total schimbată de ştearsa din penultima banca. Ochii albaştrii sau verzi, în funcţie de momentul zilei, erau atât de blânzi încât te făceau să te topeşti.
Am oftat lung, dorindu-mi să o mai văd o dată. Să îi vorbesc. Am înaintat spre uşă. Clanţa avea vreo trei straturi de praf. Soneria deja îşi pierdea puterea bateriei, iar casa, deşi era soare afară, domnea într-o beznă totală. Mici sclipiri de reflexie solară îmi deranjau ochii. Am apăsat clanţa, dar era închisă. M-am dus în spate, unde era camera prietenei mele. Am sărit pe acoperiş, gândindu-mă cum aş putea să deschid geamul. Se pare că mă pricep la asta destul de bine, din moment ce în unele seri o "răpeam" la petreceri. Am învăţat cum aş putea să folosesc o şurubelniţă plată, dar acum, cum nu aveam una, îmi rămâneau doar... unghiile. Ce-i drept, mi le-am cam rupt zdravăn, dar a meritat. Eram o infractoare care intra în domicilii, prin efracţie, cu diploma. Am zâmbit în sinea mea, iar un damf de aer închis ieşi din camera neaerisită.
După minute, probabil ore, petrecute în camera ei, am ieşit, pe unde am intrat. Luasem o fotografie cu ea, în care părea... EA! Ochii aveau nuanţa de verde, iar bretonul îi era prins în două agrafe. Zâmbetul inocent îmi amintea că adoră această poză. O avea în cinci exemplare.
Îmi amintisem de întâmplarea aceea: Era vară, iar noi chiulisem de la şcoală. Se făcea că vroia cu ardoare să îşi facă un tatuaj. Ne-am dus râzând la un salon din cartier, alegându-şi să îşi facă o pisică neagră, pe partea din spate a umărului drept. Încă îmi aminteam cât de amuzant era să încerce să ascundă tatuajul de mama ei. Trebuia să aibe grijă de el, iar pentru ea părea ca o povară. Când mama ei a aflat de tatuaj, se puse pe râs, doar pentru simplul fapt că şi ea îşi făcuse două lăbuţe de căţel pe spate.
****
După provizia acumulată de la spital, m-am întins în pat. Mai obosită ca oricând. Un ciocănit se aude violent în uşa de la intrare. Am sărit din pat, în două secunde ajungând la uşă. Un plic era aşezat pe preş, dar nimeni în preajmă. Am închis uşa şi m-am aşezat pe un scaun din bucătărie. Plicul era frumos decorat, cu două porţi din hârtie albă, conturate foarte elegant. Am desfăcut o panglică ce "încătuşa" porţile şi am scos, din câte am observat, invitaţia. Scrisul citeţ şi caligrafic era scris cu cerneală. Până şi uscată, puteam simţi mirosul.
"Cu ocazia şederii temporare, vă invit să-mi fiţi musafiri la minunatul bal, din data de 10 mai 2012."
Mi-am plimbat ochii la oră şi la semnătura.
"Crystal Razirov"
De ce îmi părea numele ăsta aşa cunoscut? Parcă îl ştiam de undeva, parcă îl auzisem. O imagine mi-a izbit cu durere mintea. Un bărbat. Un câmp. Sânge mult. Miros de iarbă, atmosfera apăsătoare, chinuitoare, atât pentru mine, cât şi pentru...
- Zayn!
Scaunul se prăbuşi la respingerea mea, iar uşa imobilului probabil s-a închis şi cu cheia. Practic am zburat la viteza pe care o aveam. Am fost mai întâi la pădurea cea mai aproape, iar pe acel câmp îi puteam simţii prezenta. O căldură îmi străbătu corpul. Vremea atât de caldă mă enerva prea tare, mai ales în aceste momente. I-am luat trupul, aproape neînsufleţit în braţe. Pielea rece se lipi de a mea, firicele de sânge prelingându-se şi pe mine. Faţa îi era atât de desfigurată, încât pentru câteva secunde, nu am crezut că este el. Panica mă stăpânii, încercând s-o dau la o parte.
Sângele era împrăştiat pe întregul chip. Am rupt fâşii din tricoul meu şi i-am şters chipul palid. Clipi de câteva ori, murmurând suspine. Mi-am muşcat zdravăn încheietura mâinii şi am pus-o la gura lui.
- Bea, iubire, bea!
Cu cât sângele îi curgea în gură, începu mai mult să înghită. Rănile i se vindecau foarte puţin, iar trupul înceta să mai fie atât de moale.
L-am cărat cât am putut până la casa mea. Duşul a fost primul loc în care l-am băgat. L-am lăsat în cadă, în timp ce am coborât la subsol, căutând ceva haine bărbăteşti. Mama îi păstrase nişte haine tatei, nu ştiu din ce motiv. După mărimea lor, bănuiesc că era un tip mult mai masiv. Am urcat la Zayn, dând drumul apei. I-am scos hainele, spălându-l. Trupul sau minunat, acum era înjunghiat, rănit şi tăiat. Culori vineţii îşi făceau apariţii din când în când. Mii de lacrimi îşi făceau simţită prezenţa pentru a nu ştiu câta oară pe ziua de azi.
Îmbrăcat, îmbăiat, l-am învelit. Am adus pungi cu sânge - bine că mă gândisem să aduc ceva provizii mai multe -. Pieptul lui era tare, cum eram obişnuită. L-am mângâiat, simţindu-mă deodată furioasă. Pe mine. Orgoliul tâmpit cu care eram înzestrată mă făcea mereu să pierd.
I-am mângâiat buzele cu blândeţe. Din culoarea palidă şi vineţie, rozul trandafiriu de care eram îndrăgostită începea să revină. Îmi zâmbi obosit şi ceru de băut. M-am ridicat cu grijă din pat.
- Eşti mai bine?
- Acum da, răspunse după ce bău conţinutul din pahar pe fugă. Ochii îi erau blegiţi.
Mi-am întors privirea spre fereastră. Zorii păreau trişti. Oare când trecuse atâta timp?
- Ce-ar fi să mai dormi puţin? L-am întrebat, încă cu privirea spre fereastră.
- Stai cu mine.
Privirea lui mă ardea, totodată reuşind să menţin contactul cu el. Era amuzat de ceva şi îngrijorat.. M-am apropiat cu frică. Nu era o frică comună, ci de... Nici eu nu ştiam de ce ce. Mi-am lăsat capul pe pernă, într-o parte, pentru a-l putea vedea. Oftă apăsat, vizibil deranjat de distanta stânjenitoare. Îşi înghesui mâna pe sub capul meu, trăgându-mă spre el. M-am cuibărit la pieptul lui, sub braţele lui, de parcă era era singura speranţă de care-mi atârna viaţa într-un moment crucial. Nu a durat până când am simţit udătura de pe tricoul lui. Nici nu-mi dădusem seama, aşa că am tras repede un colţ al cearceafului, am pus peste pata udă şi am încercat să mă foiesc pe lângă el să nu îşi dea seama că încercam să maschez ştergerea udăturii.
- De ce plângi? Mă întrebă încet, calm. Se pare că planul meu nu funcţionase aşa cum doream.
- Nu plâng, am minţit scurt, cu un zâmbet nedorit.
- Rectific. De ce plângeai?
Am suspinat. Se ridică în fund şi se postă în faţa mea. Capul mi-era în palmele lui, iar ochii fixaţi în oceanul ochilor lui. Nu am mai rezistat prea mult şi un potop de lacrimi m-a învins. Mă privi mirat, cu ochi mari. Nu a zis nimic, doar m-a tras mai spre el, cuibărindu-mă pentru a nu ştiu câta oară la pieptul lui, în timp ce îmi mângâia părul. Scorbura gâtului său mi-era refugiu.
- Iartă-mă, am reuşit să rostesc printre suspine şi plânset. Iartă-mă, te rog. Jur că nu am să te mai fac niciodată să suferi şi nu am să te mai supăr. Numai când am văzut cât de aproape este să te pierd...
- Şhh. Mă strânse şi mai tare. Te iubesc. Mi-am ridicat privirea la el. Te iubesc, repeta sigur pe el. Te iubesc şi niciodată nu ai să mă superi cu nimic.
***
Zilele au trecut, bucurându-ne de prezenţa reciprocă. În următoarea zi de la acel incident, întinşi pe iarbă şi relaxaţi, scăldându-ne în razele soarelui arzător, îmi povesti ce i se întâmplase. După spusele lui, un vechi "prieten" îi făcu o vizită, dar eroul meu a învins, iar din ultimele puteri, îşi trecu amintirea prin viziunea mea. El m-a ghidat, deşi era epuizat. Era o altă chestie Creator-creaţie.
***
- Tot nu înţeleg ce este cu asta, zbier de la etaj încât Zayn să mă poată auzi.
- Pate că aşa îşi spală ea păcatele.
- Are multe? Întreb ironică.
- Este o păcătoasă, îmi şopti la ureche, plasând un sărut nevinovat pe gât, făcându-mă să tresar.
- Eşti rapid.
- Pot fi şi mai rapid dacă vrei, replica deja cu mâna într-o zonă ce mă ardea.
Mi-am lăsat capul să cadă pe umărul lui, dorindu-mi să mă las sub dominaţia lui, mai ales că nu ştiu din ce motiv, dar, nu avusesem nici un moment de tandreţe, iar orice atingeri, cât de mici ar fi fost ele, mă lăsau "cu apă-n gură".
Ca de obicei, realistă cum eram, am stricat un moment de toată frumuseţea, când am privit ceasul. Ora balului se apropia, iar eu încă nu eram gata.
- Dar arăţi bine şi nearanjata şi dichisita aşa, bodogăni îmbufnat ca un copil mic.
- Nu pot, Zayn, să apar aşa. Mai ales că o s-o cunosc pe vestita Vampiriţă a Pasiunii sau cum i se zice.
Râse puţin şi îşi aranjă mânicile de la sacou. Bărbatul ăsta arăta bine şi dacă s-ar fi îmbrăcat în gunoier.
M-am reîntors la machiajul meu. Părul cădea în bucle roşiatice, jucăuşe şi sexy. Rochia mi-era roşie, cu o bretea înflorată discret, cu două benzi cu pietricele albe, deasupra sânilor şi la talie, căzând mulata până la jumătatea coapselor, iar cu o trenă "mobila" arata ca scoasă din reviste. Era superbă.
***
Ieşiţi din limuzina ce era trimisă după noi, soarele deja pălise de pe cer, vederea amurgului fiind în floare. O muzică lentă, de dans în doi, se auzea din vilă. Scările masive îmi aduceau aminte de balurile din epoci uitate de vreme. Un majordom ne invită în locuinţă. Era sala de bal. Unele perechi dansau, alţi oameni stăteau pur şi simplu de vorbă, iar unii se holbau pur şi simplu, fără ruşine, la noi. Deodată, m-am simţit stânjenită. Atmosfera s-a destins când în peisaj, o pereche venea spre noi. Majoritatea privirilor s-au întors la ce făceau înainte, dar unii încă ne aţinteau cu priviri curioase. Bărbatul, blond, cu părul până la umeri, îmbrăcat într-un smoking negru, ce-l făcea mai fioros şi masiv, mă salută delicat, sărutându-mi mâna. Zâmbetul, care mi-era atât de cunoscut, pieri, când privirea-mi furioasă îl împungea dureros. Roşcata, cu părul scurt şi breton, era posesoarea unei simple rochii negre, fără bretele. Avea mănuşi negre, o etolă pufoasă albă, încălzindu-i umerii albicioşi şi vizibili fini. Un dres negru, îi mângâia delicat picioarele, iar pantofii simplii de lac, finisau excelent ţinuta.
Îmi zâmbi timid, după care se aplecă spre mine:
- Cel mai bine este să mergem puţin sus, nu crezi?
Am dat afirmativ din cap, lăsându-ne conduşi pe nişte scări, la etaj, de cei doi. Camera se presupunea a fi un birou.
Ne-a făcut semn către canapeaua din catifea, iar ei s-au aşezat în faţa noastră. Un servitor, îşi făcu apariţia cu patru pahare de vin roşu. Nu, nu era vin. Era sânge. Oare servitorul ştia ce "transporta"?
Crystal îi mulţumeşte servitorului, iar Eric bau conţinutul din paharul lui dintr-o singură înghiţitură. Mai mult era aţâţat. Trăsăturile lui Crystal îmi trezi nişte amintiri dureroase. Ochii verzi, mari şi expresivi, buzele pictate cu un roşu îndrăzneţ făcea o mare diferenţă de la...
- Bonnie?!... Paharul îmi scapă jos, cioburile risipindu-se pe parchet, iar covorul persan fiind pătat destul de urât. Crystal îşi mută privirea în pământ.
- Nu, nu sunt ea. Sunt... o verişoară. Foarte îndepărtată şi presupun, râse încet şi discret, bătrâna. Se uită la mine, apoi luă de pe un biroul din apropierea ei o fotografie înrămată. Era fotografia preferată a prietenei mele. Am clipit rapid, dar am îndepărtat poza. Nu vroiam să mai plâng. Era un capitol plin de durere. Îmi povesti pe scurt o istorie ce nici Bonnie n-o ştia..
- Iar eu, începu Eric să vorbească când liniştea ne domina, încep să termin prin a-ţi cere iertare, Elizabeth. Ţi-am greşit. Zayn mi te-a încredinţat, iar eu am... fugit de o responsabilitate.
- Nu cred că mai are rost să purtăm pică unul altuia în zilele astea. Vreau doar să se termine tot şi să încerc să fiu fericită. L-am luat pe Zayn de mână, iar el m-a îmbrăţişat încurajator.
- Ştiu. Aleg ce este mai bun, spuse Zayn cu o expresie învingătoare.
- Ha, cred că glumeşti. În caz că ai uitat, ai gustat din ursul meu brun şi m-ai lăudat mai mult decât cei ce îi laudă pe aia de la Grammy.
- Nu este adevărat, murmură el.
- Ba da. Recunoaşte. Am traversat încăperea, să ajung repede în spatele lui şi să îi dau o palmă peste ceafa. S-a întors încruntat şi am scos limba. Eşti rău!
- Nu se compara cu frumosul meu cerb. Într-adevăr, eşti bunicică la pradă, dar nu aşa ca...
- Oh, mai taci, am replicat bosumflată. Ce te umfli în pene aşa? Amândoi suntem prădători profesionişti, Zayn, dar să recunoaştem, mi-ai fi devorat ursul dacă nu eram aşa flămândă.
- Bine, bine. Cum spui tu, ceda el.
L-am sărutat scurt şi m-am băgat la duş. Când să ies, m-am lovit de el ca un magnet. Rânji seducător, făcându-mă să mă gândesc că noaptea trecută m-a torturat. Mă lua de talie şi începu să mă sărute, lingându-mi picăturile deja reci ale apei de pe piele. Îmi lua fesele în stăpânire, masându-le. M-a tras pe el, simţindu-i fiecare muşchi şi o umflătură care cerea să fie cruţată. Mi-am lăsat buzele în voia lui, tastându-le cum numai el ştia.
M-a ţintuit la perete, fixându-mă cu privirea. Mă făcea să îl doresc, dar nu. Nu aveam să cedez aşa rapid. Ploaia cred că avea să devină mai violentă. Auzeam bătăile picăturilor de afară. Mi-am pus picioarele în jurul lui, lăsându-mă să mă seducă într-un mod pervers. M-a trântit în pat, apoi veni peste mine, lăsându-mi sărutări pe piele, sugându-mi apăsat pielea. Abdomenul meu se bucura de acelaşi regim, lingându-mă şi satisfăcându-mi fiecare părticică a pielii. M-am răsucit, astfel încât să deţin controlul. Ploaia se auzea mai tare, mai violent, la fel ca atingerile mele. Îl zgâriam, îl muşcam, îl vroiam. M-am aşezat pe el, exact unde trebuia, furându-i un suspin doritor. Am zâmbit cu dublu înţeles.
- Aşteaptă-mă aici, i-am spus printre sărutări. I-am muşcat buza de jos. A închis ochii, încă zâmbind.
Am sărit din pat, cu direcţia la dulap. Am scos un cearceaf şi am rupt vreo două fâşii. Am revenit la poziţia iniţială care-i trezea bărbăţia şi a zâmbit pervers. A oftat, iar eu am râs dându-i de înţeles ce vreau să fac. I-am legat mâna dreaptă, lingându-i un sfârc, apoi pe cealaltă. Am început să mă mişc pe el, zvâcnind de dorinţă. Am zâmbit satisfăcută şi încet am coborât din pat. Zayn se uită mirat la mine, implorându-mă cu privirea să termin ce am început.
- Asta să îţi fie învăţătură de minte, iubitule. În caz că ai uitat cât m-ai tachinat aseară, am spus scoţând limba la el.
- Elizabeth, iubito, nu face asta. Lizzye, iartă-mă, jur că nu mai fac. Elizabeth, vino!
Am coborât pe scări calmă, gândindu-mă cu ce vreau să mă îmbrac.
- Lizz, vino imediat şi dezleagă-mă! Porunci el. Am râs astfel încât să mă audă, continuând să mă implore.
***
Eram fleaşcă! Am intrat în casă, strângându-mi părul ud într-un coc. Ce idei tâmpite. Cum să îţi vină să alergi prin ploaie? De fapt, era furtună. Încă tremuram de udătura rece de pe mine. Zayn stătea cu mâinile încrucişate pe piept, întins pe canapea. Avea un tricou cu Nirvana pe el şi nişte blugi şterşi. Ochii îi erau închişi; cred că se gândea la ceva. Oare cum s-a dezlegat? La cât de furios îl lăsasem, cred că le-a rupt. Un gând, probabil un fel de răzbunare cred că domnea în mintea lui, pentru că l-a făcut să zâmbească absent. Oare m-a auzit măcar că am ajuns?
Am înaintat spre canapea, iar pe măsuţa am văzut un bileţel.
"Pregăteşte-te. Peste trei ore avem avionul înapoi în Michigan."
- De ce?? Am întrebat mirată, nevrând să renunţ încă la vacanţa asta...
El nu-mi răspunse. Probabil era supărat pe mine.
- Bine, să nu-mi răspunzi!
Am fugit direct în baie, unde mi-am făcut o baie relaxantă. M-am înfăşurat în capot şi am început să-mi fac bagajul, care apropo, nu era cine ştie ce. Un geamantan mi-a ajuns. Mai aveam vreo două ore până să plecăm. Am început să mă îmbrac. Am privit afară şi mi-am adus aminte de bălăceala de mai devreme. Mi-am aruncat şi un sacou albastru pe mine, acoperindu-mi braţele goale. Părul roşcat mi l-am lăsat liber şi eram gata. Am tras de geamantan până la ieşirea din cameră. Un alt bilet era azvârlit pe jos. Scrisul masculin şi îngrijit l-am recunoscut pentru a doua oară în aceeaşi zi. Ceva îmi spunea că am să mai găsesc bilete d-astea. Deja îşi făcea un obicei.
"Ai o cutiuţă, pe masa de la bucătărie şi nişte sticle cu sânge pentru drum, în frigider."
- Asta este răzbunarea ta, Zayn? Am urlat cât m-au ţinut plămânii. Ştiam că mă aude. Cam copilăros să ştii....
M-am repezit la frigider, îndesând nervoasă sticlele în geanta de mână. O cutiuţă de catifea, lungă, vişinie, ascundea un medalion. Probabil era Protecţia mea. Am reuşit să mototolesc cutia în mână şi i-am pasat-o direct în cap lui Zayn. "Ocupat" fiind cu geamantanul sau, îmi întoarse o privire încruntată, apoi reveni la ce făcea. M-am strâmbat în spatele lui, parcă frustrată că nu mă vedea. Am trecut apoi pe lângă el, reuşind să îl lovesc din "greşeală" cu geamantanul la picior. Îşi frecă partea vătămată şi mă urmă afară. Şoferul taxiului mă ajută cu bagajul.
- La aeroport, vă rog, îi spuse şoferului. M-am uitat furioasă la el. Deci chiar ăsta avea să-mi fie tratamentul ce mi-l aplică.
- Te bucuri de chestia asta din plin, nu-i aşa? L-am întrebat apăsat, uitându-mă pe geam.
Nu-mi răspunse, doar îşi deschise ziarul şi îşi îndreptă atenţia spre el.
***
În timp ce coborâm din avion, vroiam să îl întreb ce are de gând să facă. Mie îmi era dor de casa mea, de casa unde avea încă amprenta mamei. Când m-am uitat la el, îşi căra bagajul la un taxi. Înfuriata până peste cap de atitudinea lui prostească, am luat la rându-mi un taxi şi am dat adresa casei mele. Nici măcar nu era corect ce făcea. El mă provocase să fac chestia asta, cu o seară în urmă. Era numai vina lui.
Mirosul căminului călduros îmi inundă delicat nările. Am închis ochii, inspirând mirosul mamei. Toată casa avea mirosul ei. Am închis în urma mea uşa de la intrare, lăsând bagajul lângă uşă. Lacrimile au început să îmi inunde faţa. Era o casă primitoare, dar... pustie. Mirosul de sâmbure de piersică mă făcu să zâmbesc. Pe măsuţă trona fotografia ei. Ochii de un albastru sălbatic zâmbeau misterios şi timid. Buzele subţiri se încadrau perfect pe chipul ei. Părul blond închis şi creţ îmi amintea cât de greu îi era dimineţile să îl facă să stea cum vroia. Nasul drept îi permitea să deţină un minunat talent. Întotdeauna se pricepea la parfumuri de cameră, parfumurile noastre, balsamuri şi tot ce cuprindea. Alegea pentru încăperi cele mai frumoase flori. Un plâns plin de regret mă făcu să mă înec în propriile suspine. Nu mai era...
***
Am început prin a aranja casa după bunul meu plac, păstrând însă esenţa mamei. Am fost mulţumită de rezultat. Trei zile de muncă grea, iar casa arata exact cum doream. Camera mea era albă, înconjurată de beculeţe. Am lăsat patul nefăcut, aşa cum îmi plăcea mereu să fie. Obişnuiam să zic: "De ce să îl fac, din moment ce îl voi deranja iar?"
Am deschis laptopul din mijlocul patului. În afară de nişte e-mail-uri cu ştiri, modă, bârfe, reclame şi alte rahaturi d-astea, nimic interesant.
Mă gândeam la Zayn. De când venisem nu mai mă sunase, nu primisem nici un mesaj, nici un semn. Nimic. Dumnezeu îmi era martor cât vroiam să îl sun, cât timp stăteam cu telefonul în mână, doar aşteptând să-l sun.
Multumesc pentru sustinere, Maria. Faptul ca macar o persoana imi citeste povestea de pe acest blog, imi face inima sa-mi creasca in volum de bucurie
Mirosul fresh al lui Zayn mă înnebunea, de-a dreptul. Muşchii pieptului îi erau încordaţi. Mi-am plimbat mâna pe pieptul lui. Acum ştiam de ce mă simţisem strâns legată de el de prima dată când l-am văzut. Îl iubeam, iar acum tot ce mă reţinea, era să rezolv nişte probleme. Zayn îmi spusese că în tot acest timp, de fapt, în ultimul timp, se îngrijea de mine, ştia ce am făcut, când şi cum. Uciderea lui Derek i se părea comică, dar se înfuriase când i-am spus că m-a atins şi eram la un punct să mă unesc trupeşte cu el. Îmi spusese că îl duruse mereu ce necaz aveam şi că se simţea prost şi neputincios ca nu avea ce să facă.
Mi-am pus mâna la gât şi am tresărit neliniştită. Mi-am adus aminte că aruncasem pandantivul ce mă proteja în pădure, lângă cadavrul omului ce l-am ucis.
- Ce mă voi face eu când soarele se va ridica pe cer?
- Cum sunt Creatorul tău, sângele meu asupra ta are anumite abilităţi şi cerinţe, bineînţeles.
- Cum vine asta? Mi-am ridicat privirea pentru a-l urmări.
- Dacă bei din sângele meu, ai o protecţie specială. Având sânge de al meu în organismul tău, soarele nu îţi poate face rău pentru puţin timp în schimb. Pentru început, vei ţine acest "regim", până găsim o altă soluţie. Dar ca să facem asta, trebuie să îţi beau şi eu din sânge. Bine?
- Bine.
M-am ridicat cu greu de lângă el, doar pentru un scurt dus. A venit după mine, rugător. Am acceptat mai mult decât bucuroasă. Pielea mea vibra în prezenţa lui. Mâinile lui explorau parte cu parte din corpul meu dezgolit sub apa fierbinte a duşului. Tricoul ud se lipise de muşchii lui, conturându-i perfect fiecare centimetru. M-am lipit şi eu de el, după ce tricoul şi pantalonii incomozi fuseseră aruncaţi undeva pe jos. Limba mea îi traversa pieptul rece cu poftă.
***
Grupuri de oameni grăbiţi ieşeau din parc.
- De ce toată lumea se grăbeşte să iasă din parc? Am întrebat curioasă, întorcând capul după fiecare grup de 5-10-12 persoane care aproape alergau afară.
- Pentru că s-a închis, îmi răspunse atât de dulce ca şi sărutul ce mi-l aşternu pe buze.
- Şi noi ce căutăm aici din moment ce se închide?
Nu-mi răspunse de această dată, doar îmi zâmbi cu un zâmbet molipsitor şi mă trase până la primul şi cel mai mare roller coaster. Adevărul era că îmi dădea mari fiori la cât de mare era. Într-un fel, mereu mi-a fost cam frică de astea.
- Stai liniştită, nu vei păţi nimic, mă linişti Zayn.
După circa 30 de secunde, după ce ne-am urcat în roller coaster, Zayn îmi ridică încet fusta. M-am repezit să-l sărut, descheindu-i un nasture al cămăşi. Îşi puse mâna peste a mea, oprind-o.
- În noaptea asta eu te voi răsfăţa. Nu vreau să faci nici un gest. Nu vreau să refuzi...
Am înclinat capul în semn aprobator, iar el îşi continuă drumul amăgitor spre coapse. Îmi masa chinuitor de plăcut muchii interiori, acum relaxaţi. Viteza rollerului îmi făcea adrenalina să-şi facă efectul. Degetele dibace mă mângâiau, îmi apăsau intimitatea, producându-mi cea mai mare plăcere. Dar totul încetini pe parcursul vitezei, iar el îşi retrase mâna cu uşurinţă, arajându-mi fusta. Mi-am mutat privirea ucigătoare spre el, acuzându-l şi blestemând cursa cea scurtă.
- De ce te-ai oprit? M-ai lăsat neterminată, am gesticulat din mâini bosumflată. Am încercat să dau bară de protecţie la o parte, dar la cât de nervoasă eram, nu am reuşit. Zayn doar mă privi râzând, ajutându-mă apoi să cobor.
- Toată noaptea voi avea timp să termin ce am început, îmi spuse cu o calmitate de îmi venea să-l omor. Analiza întreaga construcţie a minunăţiei în care tocmai ne-am dat.
- Adică mă vei tachina aşa toată noaptea?! Am replicat agitată informaţia. Ha, n-o să reuşeşti, am bolborosit convingătoare.
- Crezi? Mă întrebă retoric, întorcându-mi numaidecât spatele, fugind la nişte răţuşte şi pistoale cu apă. Pun pariu că te pot tachina şi voi rezista tentaţiei să nu termin, termină de spus împuşcând cu precizie o raţă.
- Să vedem. La cât de horny-boy eşti, nu vei rezista. Am golit pistolul de apă, răzbunătoare, în micuţa răţuşcă ce scoase un măcănit fals.
Am trecut apoi la aruncarea cu cercul în nişte ţepuşe. Când veni rândul meu, Zayn mă îmbrăţişa, plimbându-şi mâna pe burta mea, iar cealaltă mână pe sânul stâng. Mi-l strânse în palmă, apoi la fel făcu şi cu celălalt. Încercam să mă concentrez pe ţepuşele alea, dar vreo 3 cercuri aterizară pe jos. Îmi era prea greu să nimeresc cercurile în beţe, când Zayn mă droga cu înnebunitoarele mişcări ale palmelor lui atât de bărbăteşti pe sânii mei. M-am pierdut brusc într-o altă lume şi încă un cerc căzu lângă un butoi, la o distanţă mare de beţe. Mă simţeam atât de umană în prezenţa lui încât îmi venea să urlu. Dar numai din pură plăcere...
- Concentrează-te, Beth, mai ai doar 6 cercuri.
Şoaptele lui râzânde îmi mângâiau timpanul atât de profund şi delicat precum atingerile satinului.
- Cum dracului vrei ca eu să mă concentrez când tu... tu... îmi faci... asta! I-am luat mâna, ducând-o în spatele meu, dar proastă mişcare. Îmi lua fundul la mici ciupituri.
- Fă-o! Îmi ordonă dulce şi euforic.
M-am dezlipit doar mental de el, cât am reuşit, doar ca mintea să-mi fie limpede puţin. Nu prea vroiam să-i dau frumoasă satisfacţie de a mă vedea învinsă, chiar şi la acest mic şi prostesc joc. Mi-am focalizat atenţia pe cerc şi am reuşit. Aşa am procedat şi cu al doilea cerc, şi cu al treilea şi cu al patrulea. Mai aveam 2. Zayn se încordase, pieptul lui fiind acum ca un zid în spatele meu. Mârâi printre buze, forţându-şi un zâmbet. Îşi duse mâna mai jos de abdomenul meu, iar cu cealaltă, continua să îmi frământe sânii pe rând, încet, delicat şi apăsat.
M-am relaxat preţ de câteva clipe, dar îndeajuns de mult încât să mă simtă. Îşi făcu loc cu [,] capul, ca buzele tari să îmi atingă gâtul. Am suspinat mai pentru mine, iar de la el din piept s-a simţit din nou un mârâit, dar acesta fusese din satisfacţia sa. Credea că mă învinsese, că m-a sedus, iar atenţia mea era spulberată. Am zâmbit provocator, mi-am recăpătat atenţia şi încordarea ce mă ţinea departe de frenezia atingerilor lui şi l-am ignorat. Am aruncat cele 2 cercuri unul după altul şi m-am întors râzând victorioasă.
- Am reuşit!
- Aşa se pare, recunoscu zâmbind şi cercetând parcul. Ochii i s-au oprit pe un stand cu tot felul de suveniruri şi lucruri sclipitoare şi luminoase precum tricouri, lanţuri, brăţări fosforescente, cercei, inele şi baghete de acelaşi fel.
Lua câte o brăţară pe rând din coş, până îmi umpluse ambele antebraţe cu zeci de culori luminoase.
- Wow! Zici că fac reclamă la Skittles, am spus ironică, fluturându-mi mâinile în aer.
- Eşti micul meu curcubeu.
I-am mângâiat obrazul fin, minunându-mă de atracţia de a-l atinge. Nu era doar frumuseţea lui cea care mă atrăgea să-l iubesc, era şi puritatea spiritului lui care mă făcea să îmi pierd controlul. Nevoia lui de a mă proteja. Albastrul palid al ochilor lui era ca gheaţa din miezul iernii, un albastru frumos. Îmi lua fata în palme, începând să chicotească.
- Ce s-a întâmplat?
- Mă bucur că te am. Habar nu ai cât te iubesc.
- Şi eu te iubesc. Tu eşti singurul meu adevăr.
Mi-a sărutat lacrimile reci, luându-mă în stilul miresei.
- Unde mă duci acum?
- Acasă. M-am plictisit să stau aici.
- Deci tot eu am câştigat.
- Nu. Nu am zis că s-a terminat noaptea. Îmi făcu cu ochiul.
- Ah, o să fie o noapte lungă, am dat ochii peste cap, cuibărindu-mă extenuată în braţele lui, la pieptul lui.
- Şi e dabea miezul nopţii, prinţesă, îmi reaminti el sfidător.
Am înghiţit în sec.
Încă mă minunam de senzualitatea lui. Cu fiecare mişcare, oricât de mică ar fi fost, muşchii lui se contractau într-un dans magnific, numai bun de privit. Prosopul bleu, îi stătea leneş pe şolduri. Mi-am înfundat un ţipăt în pernă, Zayn mijindu-şi ochii spre mine suspicios.
Am doar 17 ani, Zayn. NU e corect să mă corupi în halul ăsta!
- Mai devreme nu gândeai aşa, micuţa nimfomană, mă lua în derâdere.
- Hai, Zayn, nu-i corect. Ştii la ce mă refer; te joci cu mine.
- De parcă nu ţi-ar plăcea, replică ironic, scuturându-şi părul ud.
- Îmi place, da, dar nu este corect să mă înfierbânţi ca apoi să nu termini ce începi.
- Şi asta este un apropo, scumpa? Mă întrebă, aşezându-se lângă mine, sărutând un sân prin tricoul lui larg ce-l purtam.
-... Poate...
- Sau poate nu. Ţâşni în picioare, ieşind din cameră.
- Hei, unde pleci?! Am zbierat din mijlocul patului, încă întinsă.
- Ies să prind ceva. Vrei să vii?
- Da.
Am ieşit repede, ajungându-l din urmă, suindu-mă în spinarea lui. Vântul se înteţise puţin, dar nu îmi era frig. I-am dat o palmă în cap.
- Şi asta pentru ce naiba a fost? Întrebă inofensiv.
- Nimfomană?! Eu nu sunt aşa...
- Mai vedem noi, micuţa Elizabeth. Mă sărută pe obraz şi am cutreierat pădurea, în căutare de ceva bun de mâncat.
Vocea pădurarului îmi trezi la viaţa instinctul. Aveam vreo 2 nopţi de când plecasem de la Zayn. Fantasma mea golănea munţii Alpi. Eram undeva prin sudul Elveţiei. Nu mai mâncasem de atâta timp, iar acest biet om mă dezvolta fără să ştie în natura mea vampirica. De când Eric mă transformase reuşisem cu brio să nu muşc, să rănesc sau cel mai grav, să omor pe cineva. Dar, la dracu cu toţi. Am fost de prea multe ori dezamăgită că să-mi mai pese. Aveam să rănesc, la fel cum inocenţa mea fusese furată. De când îl cunoscusem pe Eric, mă manipula, iar eu, dabea acum mi-am dat seama. M-a transformat, ca apoi să fugă ca un laş, lăsându-mi acest nenorocit de pandantiv blestemat, ca să ce? Să nu mă ard sub soare? Ha, ce să zic. Va să zică, îi păsa de mine...
Am înaintat spre acel biet om, rupând mici fâşii din tricou şi pantaloni. M-am mâzgălit cu foarte puţin şi discret noroi.
- Do-domnule... Vă rog... Ajutaţi-mă... Vocea mea prefăcută era mai bună decât credeam... până şi eu începeam să mă încred în nevinovăţia mea.
- Copilă, eşti bine?! Întreabă pădurarul îngrijorat. Cum ai ajuns aici?
- Nu ştiu... Nu mi-amintesc nimic... Ajutaţi-mă!
- Sigur, se repezi el, luându-mă pentru a mă sprijini de el. Eşti rănită?
- Eu.. eu... îmi este aşa foame...
Se uită în ochii mei, aproape plânşi, dar nu de foamea ce mă ardea în interior, ci de ce voi face.
- Îmi pare rău...
- De ce îţi... Nici nu termină, căci colţii mei întărâţi, îi erau adânciţi în beregată. Scoase un icnet de durere, apoi căzu lat jos. Sufletul mă ardea, iar durerea guturală începuse să se lase pierdută. Lumina soarelui parcă avea să apună curând. Mi-am dus mâna la gât, strângând în pumn medalionul, rupându-l şi aruncându-l undeva lângă cadavru.
Nişte paşi se auzeau în depărtare. Nu era nici un miros uman. Zgomotele se auzeau mai aproape. Mi-am mutat corpul la baza unui stejar gros. Am închis ochii şi m-am lăsat pe copac.
- Tu nu eşti aşa...
Am deschis ochii brusc. Mă găsise. S-a apropiat de mine. Mi-a mângâiat obrazul, un firicel ud fiindu-i vizibil pe chip.
"Am crezut că tu eşti mai bun, că mă vei iubi la fel cum am descoperit că încep eu să te iubesc."
Zayn rupse tăcerea, cu un simplu:
- Ştiu. Scurt, parcă aprobând ce îmi spuneam în gând.
- Ce ştii?! Am întrebat nervoasă şi nedumerită
- Ceea ce gândeşti.
L-am îndepărtat, privindu-l şi mai confuză. Cum era posibil? De ce? Cum făcea?
- Doar Creatorii şi Progeniturile lor au această Legătură. Doar...
Îl priveam şi mai confuză. Avusesem această Conexiune doar cu Eric. El era cel ce mă transformase. De ce aveam această Legătură şi cu Zayn? Doar nu...
- Nu, nu te-am transformat amândoi, mă întrerupse iar. Doar eu am făcut-o.
CE?! Trupul mi s-a răcit brusc, mai rece decât eram. Eram ca un imens cub de gheaţă. Eram pierdută într-un labirint din care nu găseam nici o portiţă de scăpare, nu aveam nici gând să scap. Picioarele nu mi le mai simţeam pe pământ. Pluteam. Pluteam deasupra unui ocean plin de minciuni. Toţi m-au minţit. Toţi! A venit lângă mine, uitându-se cu mândrie, afecţiune, admiraţie şi iubire. M-a luat în braţe, făcându-mă să mă topesc. Vroiam să mă moleşesc în braţele lui protective, să i le simt în jurul meu, ocrotindu-mă, făcându-mă să plâng până lacrimile mi se secau, ca apoi să îşi impună caracterul lui jucăuş şi glumeţ, ce mă fermecase din prima, care mă făcea să uit de absolut tot şi să zâmbesc fără reţineri. Vroiam să îmi spună să nu mai plâng, să se termine tot, să mă iubească şi să îl pot iubi şi eu. Vroiam să uit de Eric, de Derek, de Ordin... Eram blestemată. Nu trebuia să am o inimă; trebuia să fiu moartă de mult, mult timp. Din cauza mea Derek a fost pe urmele mele, omorându-mi inima seara de seară. Din cauza mea mama şi Bonnie au murit. Dar cum era posibil ca Zayn să mă fi transformat? Eric ce rol avea în povestea asta? Era un joc, un pariu între doi vampiri? De ce m-am încrezut în Eric? De ce mă făcuse să îl iubesc? Aveam atâtea întrebări... şi toate fără răspuns... Simţeam ca o să explodez.
- Linişteşte-te, vocea lui semăna ca un cântec suav, pe care aş fi putut să-l ascult mereu. M-a ridicat în braţe, alergând cu mine.
***
- Bea, o să-ţi facă bine.
- Nu vreau. Vreau răspunsuri. Adevăruri, nu minciuni.
- Acum un an în urmă, începu el, când te-am întâlnit, erai supărată. Îţi blestemai soarta. Erai atât de firavă, blândă, fără pic de vină. Stăteai sub acel măr. Eric era în acest timp lângă mine. Te iubea şi el. Aşa că l-am lăsat pe el să te cucerească, să îţi redea speranţă. Ai fost cu el, cât ai fost om, l-ai iubit, apoi ceva s-a întâmplat... Nu mi-a zis ce. Ştiai că este vampir. Era ceva... Era ceva ce te-a supărat atât de tare încât ai vrut să...
- Îmi iau viaţa, am replicat fixându-mi privirea undeva în podea.
- Da, mă studie el, iar acum am şansa să te întreb, Lizzye. Ce s-a întâmplat?
- M-a făcut să... îl iubesc atât de mult... să cred că mă iubea şi simţeam că trebuia să mă dăruiesc lui. Apoi am realizat, că am fost o proastă, o marionetă în prezenţa lui. M-ă forţase, dar credeam că aşa trebuia să fie. A profitat, iar eu... vroiam să termin cu tot.
- Erai sub acel măr, continuă el, şi ai reuşit să îţi ţii respiraţia până inimă a încetat să-ţi mai bată. Am alergat spre tine şi ţi-am dat din sângele meu. I-am zis lui Eric. Eu nu eram pregătit să am un vampir nou creat. Nu ştiam ce şi cum. Eu... Eu am omorât oameni şi încă o fac. El, ştiam că o să ştie ce să facă, aşa că în fata Ordinului şi a tuturor persoanelor din lumea noastră, ai fost Progenitura lui.
- Ce s-a întâmplat cu tine? De ce niciodată nu ai apărut? De ce ai dispărut?
Mi-a şters lacrimile, m-a luat în braţe protectiv şi a oftat lung.
- Am fost atât de laş încât întâmplarea cu tine m-a devastat, nu suportam ca el avea să îţi fie alături şi eu nu. Nu suportam să vă văd privirile pline de iubire, aşa că am plecat atât de departe încât să rup orice legătură. Am fost atât de distrus, pe cât am fost de las şi am plecat.
- Dacă tu eşti Creatorul meu, Legătura mea cu Eric, cum s-a produs?
- A găsit el o cale.
- Cu Crystal... Ce treabă ai tu? Ce treabă avea cu Eric? Parcă îmi e o rivală...
- Nu, nu, nu. Crystal a fost, încă e, renumită. Este Vampirul Pasiunii. Cu ea am avut o aventură în urmă, după ce am plecat, doar ca să te pot uita. Sângele ei sau simpla ei prezenta te face să înnebuneşti. În timpul unui act sexual, ai parte de un orgasm intens, îţi pierzi controlul şi ai fi în stare să omori un autobuz plin de oameni, chiar mai mult. Eric mereu a fost cu ea, deşi în ultima perioadă nu s-au găsit din cauza Ordinului.
A oftat, profitând că nu zic nimic, m-a sărutat pe frunte, anihilându-mi mirosul.
- Şi... ai reuşit să mă uiţi?
- În nici o clipă, îmi răspunse sincer. Acum, exact aşa cu tine în braţe, mă simt acasă.
Concediu de o saptamana-doua! Nu voi mai posta, caci nu voi fi in oras. Pe culmile muntilor am sa ma detasez si am sa caut ceva relaxare, unde aici, nu am reusit:D Sper sa acumulez si ceva inspiratie si sa ma intorc cu ceva.....TIMP!!:X asta vreau.....
XOXO
După bătaia cu perne, eram plini de fulgi. Mi-am luat un tricou la nimereală pe mine şi am zbughit-o în baie. Picăturile călâi îmi dezmorţeau corpul, simţindu-mă deodată blegita şi fără puteri. Ciudat era că adoram senzaţia asta. Parcă toate grijile se scurgeau o dată cu apă.
Nişte sărutări dulci îmi erau presate pe umeri, coborând pe spate. Fiori mi-au străbătut şira spinării, fiind luaţi de mângâieri liniare cu limba lui Zayn. M-am întors, pentru a-l putea privi. Mi-a zâmbit şi m-a sărutat pătimaş. Trupul îmi era presat între perete şi corpul lui. Şi nu că m-aş fi plâns, dar mă simţeam şi mai udă. Şi nu era vorba de apă care curgea din duş.
Fanteziile mele legate de un sex în duş erau pe cale să se îndeplinească. Simţurile mele de vampir parcă erau şi mai ascuţite, devenind tot mai greu de controlat. Nici nu îmi dădeam seama, dar în timp ce se juca cu limba pe sânii mei, m-a muşcat. Sugea sângele, urcând mai apoi pe gât, lăsând mici găurici care imediat se vindeau. L-am sărutat, muşcându-l şi eu, probabil mai mult decât era necesar.
Îmbrăcată într-un top roz subţire şi o pereche de jeanşi, am coborât în bucătărie, savurând vreo 2 pungi de sânge.
- Lizzye... am un joc... la etaj. Zayn se uită la mine să-mi vadă reacţia, dar era până la urechi băgat cu faţa în pahar. Bea like a sir.
Am pufnit un râs de mi-a sărit şi sângele din gură, pătându-i cămaşa şi un sfert din pantaloni. După ce am terminat râsul enervant de isteric, chiar şi pentru mine, am revenit la poziţia de serioasă, văzându-i chipul picurat de sânge.
- Şi despre ce joc vorbeai?!
- Pentru asta, răzbunarea o să fie duuulce, gângura mai pentru el.
M-am făcut că nu aud, aşa că am întrebat cu ochişori inocenţi:
- Ce ai spus, Zayn? Nu am fost atentă...
- Ăăă... spuneam că ne vom distra.
Curiozitatea s-a cam spulberat când am păşit în cameră. Pe pat erau mici hârtiuţe pe care cine ştie ce scria... şi un bol de sticlă.
- Vom trage la sorţi. Acesta este bolul meu, care are legătură cu tine, a arătat spre bolul din dreapta, iar acesta este bolul tău, care are legătură cu mine, a terminat de spus fraza arătând spre bolul din stânga.
Am înaintat spre măsuţa, băgând mâna şi alegând un bileţel.
"Lins, gât, 2 minute"
- Lins, gât, 2 minute?! Am strigat. Este un joc erotic?! Vocea îmi sună mai enervată decât credeam. Nici măcar nu eram nervoasă. Eram... curioasă...
- Yup.
Am trecut la treabă. L-am tras spre mine, pulsându-i mici sărutări cu buzele pe lobul urechii şi mişcând limbă pe gâtul lui drept. După ce rândul meu s-a terminat, a extras şi el un bileţel din bolul lui.
- Supt, buze, 4 minute.
Îmi zâmbi victorios şi îmi lua pe rând buzele. După ce a terminat, îmi simţeam buzele cu tot sângele ridicat în ele. Când mi-a venit rândul, a căzut sărutat în palme timp de un minut. Aşa ne-am făcut de lucru vreo oră, trecând repede şi distrându-ne, excitându-ne intens din mici sărutări pe buze, lins pe gât, piept, sâni şi fese la mine şi supt sfârcuri la el. Adevărul era că ne-am distrat, pentru mine fiind ceva nou, la fel ca şi pentru el.
- Mă simt aşa bine cu tine, Zayn.
- Mă bucur. Eu chiar mă simt îndrăgostit de tine...
L-am luat în braţe. Ştiam că e sincer. Mi-am presat buzele de ale lui preţ de câteva minute, apoi am sărit din pat, luându-mi cearceaful şi înfăşurându-mă în el până în duş. După ce am ieşit, căuta ceva.
- Ce ai pierdut? L-am întrebat uitându-mă pe geam, căutând parcă şi eu ceva.
- Nu ştiu unde naiba am pus aparatul acela foto. Ştiu că era undeva pe aici...
S-a trântit pe pat. M-am dus spre el, aşezându-mă în poala lui.
- Pentru ce-ţi trebuie? Oricum, este pe raftul al treilea din dulap.
Mi-a zâmbit şi şi-a dat o palmă peste frunte. Mi-am plimbat palmele pe pieptul lui conturat, în timp se bucura de atingerile mele. I-am luat mâna, înţepând şi sugându-i degetul arătător. Picăturile de sânge nici nu aveau timp să curgă, fiind absorbite pe limba mea. Nu dură mult, căci buzele erau îmbrăţişate de ale lui. Ferme, reci, dulci şi ca un izvor de bunădispoziţie. Îşi mută poziţia e gâtul meu. Apoi şi-a înfipt colţii în gâtul meu, violent şi dur. A început să sugă destul de mult, lăsându-mă fără vlagă. M-a răsucit, astfel încât poziţia se schimbă, fiind deasupra mea şi ţinându-mi mâinile deasupra capului.
- Zayn, ce ai păţit? Mă slăbeşti...
- Nu... pot... să mă... opresc... Lyzz... Cuvintele deabia le pronunţa, devenind din ce în ce mai mult un prădător sălbatic, iar eu umila prada fără apărare.
Aceste cuvinte m-au făcut să deschid ochii brusc, imaginea cu Eric şi Crystal venindu-mi în minte. Zayn o cunoştea pe Crystal? De unde? Era o capcană? Tot ce a fost până acum tot sprijinul, toate clipele de fericire şi bunăstare au fost... false? Totul a fost o păcăleală? Ce proastă sunt...
Mi-am recăpătat puţină forţă, profitând de un moment de slăbiciune şi am scăpat.
- De unde o cunoşti tu pe Crystal? Ce treabă ai cu ea?
- Este o poveste lungă.
Încă năucit, se duse în baie. Mi-am îmbrăcat rapid nişte haine şi am fugit din casă. Am lăsat capaşii să mă conducă unde vor vrea. Nu mai vroiam să ştiu de nimic.
Daca mi s-ar intampla asta, nu as putea sa fiu cu amandoi. M-as simti prost, pentru ca l-as insela pe celalalt si invers. Dar...nu neg. As fi atat de fascinata, cat si incantata sa fiu cu ambii:))) Cred ca fiecare persoana si-ar dori sa fie cu doua persoane pe care le iubeste in mod egal.
.jpg)
