Asa erau toate zilele noastre. Plictisitoare si monotone. Dupa o saptamana am mai primit un bilet de la D-l A cu 4 invitatii la o petrecere. Ne-a amintit de santaj si asa am inceput sa inlocuim tablouri adevarate cu falsuri. In noaptea accea era prima "misiune". Eram toti foarte eleganti. Annyss optase pentru o rochie turcoaz, eu pentru una alba, iar baietii smoking-uri lejere si elegante.
Asa au trecut inca 4 luni de zile. Cu petreceri, schimbari de tablouri, jobul nostru de la bar. Inca nu stiam cine este acest barbat si nu intelegeam de ce ne-a ales pe noi pentru asa ceva. Cert e ca avea dreptate cu parintii nostrii. Eu cu mama nu am vb de 4 luni. Nu stiam unde e, daca e bine sau nu. Eram disperata si nu stiam ce sa fac. Nu aveam nimic sa fac, decat ce spunea omul asta si speram sa se termine mai repede. La bar nu l-am mai vazut nici pe barbatul cu ochii care mi s-au tiparit in minte. Nici nu apucasem sa il intreb cum il cheama. Annyss, Marco si Nikolas erau si ei disperati pentru ca vroiau sa ii vada pe parintii lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu