29 septembrie 2011

Supernatural Story of my Life 15

Lectura placuta...la un volum incet de muzica: http://www.youtube.com/watch?v=cQuR3OOr6Y8

Ma dureau oasele. Am deschis ochii incet cu o plasa de ceata pe ei. Am bajbait cu mana si am realizat ca eram intinsa intr-un pat cu cearceafuri albe. Pe mine era un halat alb. In stanga era un dulapior cu o sticla de apa si un pahar cu pai si doua cutii cu medicamentre.Eram intr-un salon de spital.   
 In acest timp o silueta feminina isi facuse aparitia.
-Vad ca te-ai trezit deja. Shh…sa nu il trezesti pe prietenul tau. St acolo de 2 zile jumate…o singura data a fost plecat, aseara, pentru a-si face baie.
Ce naiba zicea proasta asta? Doua zile? Prieten? Mi-am rasucit capul in dreapta mea, pe fotoliu vazandu-l pe Jake?! Ce cauta el aici? Cand ajunsesem aici eu? Ce naiba se petrecea?
-Ma scuzati…am rostit cu vocea mai inceata decat credeam ca v-a fi, mi-am dres glasul cat am putut apoi iar am vorbit….ce s-a intamplat cu mine?
-Nu iti aduci aminte? Iubitul tau te-a gasit in stare de inconstienta, plina de sange lovita in spatele unui club parca..
-Lovita? De cine?
-De motocicleta. Ai fracturi cam grave, draguto. Bazinul tau e dizlocat un pic si trebui sa stai in repaus, la fel si piciorul stang si mana ta stanga care are un os rupt. Ti-am spus…esti foarte norocoasa ca ai un iubit ca el.
-C-ce? Iubit…? El v-a spus asta?
-Oh, nu, draguto. Se vede cu ochiul liber. Si el mi-a negat asta, dar eu vad foarte bine prin oameni.
Wow..serios? Adica e ca si cum oamenii ar fi invizibili?  Am zambit la acest gand, dar nu i-am spus nimic. Am lasat-o sa mai bolboroseasca ce vroia pe acolo, eu doar aproband cand era cazul.
Tot ce imi adusesem aminte erau acele 2 faruri. Dar a spus ca era motocicleta.
-Nu va suparati…am fost lovita de motocicleta? Eu am vazut doua faruri..i-am spus intorcand-o din drum.
-La cat de drogata si beata erai, papusa, sigur ca ai vazut doua.
-Drogata?
-Si otravita. Sincera sa fiu, cineva ti-a pus ceva in bautura aceea pe care ai avut-o tu. Au fost exact dozele care sa te ameteasca si sa nu te faca sa mori din pricina asta. A fost o doza asa mica, incat o singura picatura de otrava daca mai punea, erai la morga. Doar atat mi-a spus, plecand apoi pe usa, facandu-se nevazuta sigur prin multimea de pe hol.
Mai am aruncat o privire spre Jake. Doamne, cat de bine imi era sa il stiu aici. Chipul acela, parul brunet ce ii atarna pe frunte, conturul buzelor sale atat de senzuale…imi era asa dor de el. Imi era asa tare dor de el cand era langa mine si eu nu stiam ca pe el il iu…
-Hei, frumoaso, pot sa intru? M-a intrerupt Augustin. Era trist, se vedea. Si-a plimbat privirea peste patul meu, mi-a cautat privirea, apoi s-a uitat si la Jake. Stii? Sta acolo de aproape 3 zile si asteapta sa te trezesti, dar nu ti-o v-a spune.
-De ce?
-Pentru ca tu trebui sa aflii. Asa e el. Asa sunt ei. Asa e…destinul…sa fie, sa nu fie…
-Imi pare tare rau pentru noaptea…
-Oh, aia! Se plimba prin salon, atingand si plimband fals degetele pe masuta de langa pat. Am si uitat, stai linistita. A fost ceva de moment. Totul.
-Ok. Ma simteam atat de usurata…
-Si cum te simti?
-Adevar sau minciuna?
-Minciuna.
-Perfect, mai bine de  atatea nu se putea. As putea sa escaladez Everestul, stii? O da, ce chef am sa dansez. Hei baieti, unde e muzica? Am spus spre tavan cu un entuziasm fals. Ma simt naspa, aiurea, praf. Sunt asa de obosita si ma dor toate.
-Cine crezi ca ti-a copt-o?
-Copt-o?! Nu inteleg.
-Hai, Katty, cineva ti-a facut-o. Cu cine ai fost in club…se poate sa fi pus si pe ala cu motocicleta…sunt sigur la fel ca si..apoi facu o pauza si a intrebat….ce crezi? Pe cine banuiesti?
-O fata. Am spus fara retinere. Vroiam sa ii spun numele, dar cand am  deschis buzele pentru a-I rosti numele, un deget era apasat pe buzele mele. I-am cautat privirea, apoi mi-a spus:
-Nu stim ce putere detine, daca e ca mine? Ar putea auzi tot.
-Jake, ce tot spui aco…
-Iti explic eu mai tarziu. Ma bucur ca te-ai trezit.
Imi zambea. Imi zambea. Si ii zambeam. In sfarsit ii vedeam ochii. Ce ochi frumosi…calzi, plini de dragoste si….iubire…le simtisem lipsa asa de mult timp...toata viata...
I-am cautat mana neindemanatica si dandu-si seama ce vroiam sa fac, mi-a luat-o el si mi-a pus-o in stransoarea mainilor lui ferme cu atata delicatete ... Am strans un pic din dinti cand mi-a atins branula si a bolborosit o injuratura amestecata cu o scuza.
Augustin se intorsese, apoi a rostit:
-Eu plec. Trebui sa ma duc cu tata undeva, m-a sunat mai devreme. Aveti grija. Si a facut semn spre usa.
-Cine mai e afara? Am intrebat, gandindu-ma la Karina si Isaya.
-Amy si Karina.
-De Isaya nu stiti nimic?
-Nu.
-Nu. Au raspuns amandoi odata.
Augustin plecase. Acum eram doar eu si cu Jake. Mai m-a intrebat o data cum ma simt, i-am facut semn sa stea pe pat, eu dandu-ma mai in stanga.
-De ce nu mi-ai spus ca eu eram perechea? Am izbugnit cu voce tare, negandind.
-Pentru ca tu trebuia sa iti dai seama. Este un fel de lege a noastra…
-O dau dracu de lege. Stateam langa tine si aveam un gol in suflet, nici prin cap nevenidu-mi sa cred ca vom fi…asa…
A dat sa rada, dar ceva l-a oprit. Era ingandurat.
-Ce s-a intamplat, Jake? Ce este in neregula?
-Toata treba asta, cu tine.
-Adica? Nu trebuia sa imi dau seama acum?
-Ah, nu asta. Accidentul, drogarea cu otravirea ta, iesirea la club in seara aia…
-Apropo, dar tu de unde stiai ca sunt acolo??
-Aa…pai..eu…stii…eu eram …prin zona…si…
-Ma urmareai?
-As mintii sa spun ca nu.
-De ce?
-Pentru ca se intamplase si cu Augustin cu 2 zile inainte si erai…cu moralul la pamant si am vrut sa te stiu in siguranta, dar am ajuns prea tarziu…erai deja acolo…in balta aia de sange…nu clipeai, nu spuneai nimic, erai tacuta acolo, nici macar nu gemeai de durere…pentru un moment am crezut….ca…dar am reusit sa iti aud slabile batai ale inimii....si cand am ajuns la spital doctorii au spus ca ai suferit si un soc in timpul impactului, ca esti lovita si la cap si exista riscul sa iti pierzi…mintile sau memoria…apoi mi-a fost tare frica…dupa 2 zile de coma…au spus ca poate vei sta mai mult…luni, saptamani…
-Hei..sunt aici. Nu am nimic, decat niste oase rupte care se vor reface ele in timp. Cu capu’ nu am nimic, din cate simt sau stiu. Stiu cine esti si stiu ca vei fi langa mine, iar eu de asta am nevoie acum. Si de un pahar cu apa, daca esti amabil.
I-a luat cateva minute sa realizeze ca ii cerusem un pahar de apa, ori nu se indura sa imi lase mana jos din a lui.
-Poftim.
-Mersi. Apoi azvarlind paiul, i-am spus: Nu am eu nevoie de asa ceva. Nu sunt paralizata. Cred. Apoi ne-am uitat ingrijorati unul spre celalalt.


Si o alta mica melodie, ca tot am dat-o in roma(n)ti(n)sm:
http://www.youtube.com/watch?v=mt8jifKlbTc

25 septembrie 2011

Supernatural Story of my Life 14

Am mai vorbit vreo ora, apoi si-a cerut scuze si a plecat.  Mi-a spus ca tatal ei este din Tokyo, iar mama sa din New Jersey.
Mi-a propus sa ma scoata din starea proasta pe care o aveam de vreo doua zile, spunandu-mi ca vine sa ma ia pe la vreo 8:30 sa mergm la un club numit “Shadow”. Nu mai auzisem de el, dar fata asta parca ma facuse sa am incredere in ea. Nu stiu ce avea atat de special, poate chipul sau de copila sau…nu stiu. Le-am sunat si pe Karina si Isaya, dar Karina era la aniversarea a 20 de ani a parintilor sai, iar Isaya iesise cu noul ei iubit, Christian.Pe baieti nu aveam curajul sa-i sun. Jake sigur nu iesea fara Augustin, iar pe Augustin nu l-as fi sunat nici daca eram pe moarte, de jena.
In seara asta mi-am luat un dres negru, pantofi cu toc si o rochie mov cu guler lasat. 
Asa cum mi-a promis a venit sa ma ia. Avea un Ferrari rosu aprins si in spate erau inca o fata si un baiat. Mi-a facut semn si m-am urcat pe locul de langa sofer.
-Arati traznet, fato! Uite, ei sunt Mike si Kiwi.
-Kiwi?  Apoi i-am aruncat o privire fetei.
-Da, Kiwi. Sunt toxica daca ma gusta cineva prea mult. A spus cu un raset de batjocura si sarutandu-l intr-un mod scarbos pe baiat.
A pornit masina, spunandu-mi ca nu o sa pierdem mult timp pe drum.
-Te simti mai bine, Katty? A intrebat cu o vaga ingrijorare Amy.
-Da, mersi.
-Dar de ce sa nu se simta bine? Te-a parasit gagicu’, sufletel? Nici nu mi-am dat seama, dar Kiwi era deja agatata de scaunul meu.
-Nu.
-Bine atunci. Oricum, in seara asta ne simtim bine cu toti. Nu este asa, Amy?
-Da, Kiw.
S-a apropiat sa ma sarute pe gat, dar am resins-o inainte sa isi atinga sau sa ma atinga cu limba ei scarboasa.
-Ce faci, Kiwi? Nu sunt lesbiana si nici nu am in plan sa devin.
-Bine, mamaie.
Ok, deci fetita asta ma calca deja pe batataturi. Imi venea deja sa ii strivesc capul intre doi magneti uriasi si sa ii tai membrele in bucatele iar corpul sa i-l arunc in Pacific, gand ce m-a facut sa rad in hohote.
-Bine, bunicuto, ce ai? Spune-ne si noua, sa radem si noi.
Uff, iar se baga in seama ca un cacat.
-Ma gandeam la solutia perfecta de a aduce la tacere pe cineva.
-Pe cine? M-a intrebat suspicioasa Amy.
-Inca nu stiu. Pe Kiwi, poate mai mult ca sigur, am zbierat in gand.
-Am ajuns, am ajuns.
-Bine ca ne-ai anuntat, Amy, stii? Noi nu stiam. A intervenit Mike.
-Pai, Mike, Kate nu stia.
La intare in club, paznicul ne-a stampilat o stea inconjurata cu numele pe incheietura mainii, ceea ce mi-a spus Amy ca inseamna ca ei sunt V.I.P. aici, deci eu venind acum cu ei, am devenit si eu V.I.P. Ceilalti care erau doar clienti obisnuiti erau stampilati doar cu numele clubului.
Amy ne-a condus, la un prim etaj, in care era pozitionata o camera, banuiam eu, cel putin pe mine m-a condus, pentru ca cei doi stiau deja drumul si erau in spate, tot drumul atingandu-se in locurile intime si sarutandu-se cu zgomot.
Mi-a facut semn sa intru, apoi le-a spus si celor doi sa faca acelasi lucru si sa se duca in camera cu pat. Intr-adevar era o camera de zici ca era hotel. Peretii erau visinii, covorul la fel, canapeaua din dreapta de doua persoane era rosie, o plasma era asezata pe peretele din stanga, in fata o usa care banuiam ca e camera cu patul, caci intr-acolo se indreptau disperatii de Kiwi si Mike, iar pe peretele cu usa era pozitionat un minibar.
-Proprietarul barului este varul lui Mike. Ce zici sa ne facem incalzirea si sa coboram jos?
-Ok, cum spui tu, Amy.
-Off, parca ai fi un catelus.
M-a servit cu un lichior al carui nume nu-l stiam, apoi am coborat jos. Ne-am luat o masa si ne-am comandat amandoua crema de whiskey. Am mai barfit de vedete autohtone si filme si muzica preferata, apoi am simtit cum capul si se duce intr-un abis de ameteala. Am auzit o melodie cunoscuta care imi placea la nebunie si i-am cerut sa danseze cu mine. Ma simteam ca si cum as fi fost beata, dar ma simteam asa de bine.
-Cred ca ai baut cam mult, Katerina…
-Prostii, Amy. Hai, danseaza cu mine. Am incercat sa o trag dupa scaun.
Intr-un final se ridica-se.
Am inceput sa dansez cu ea, nesimtindu-ma deloc ciudat atunci cand ma frecam de ea de parca eram impreuna. Acum nu ma mai intreba daca sunt prea beata sau drogata, doar dansa si ea cu mine.                   
Nedandu-ne seama, dansam si cu Mike si Kiwi pe acolo. Nu stiam cand au aparut sau cand au intervenit in dansul nostru. Stiam ca uneori il luam pe Mike si dansam cu el, apoi imi infasuram mainile in jurul gatului lui Kiwi, aceasta fiind mai indrazneata sarutandu-ma. Ma miram ca nu o dezlipeam de pe mine. Doar o lasam si ma lasam purata de val.
Cred ca am dansat asa vreo ora sau doua ore, pentru ca stiu doar ca atunci cand m-am lasat grea pe canapeaua de la masa ma simteam epuizata.
-Eu imi cer scuze, ma duc sa iau o gura de aer.
-Papusa, vrei sa vin cu tine?
-Nu, Kiwi.
Nu stiu daca a mai spus ceva, pentru ca deja eram la iesirea din spate a clubului. Habar nu aveam cum ajunsesem acolo. M-am rezemat pe usa, apoi am deschis-o usor. In timpane imi rasunau multe sunete grave si tari, incat incepuse sa ma doara capul. Am inchis ochii incercand sa imi adun o forta interioasa sa pot face durerea sa dispara, dar nimic. Am facut cativa pasi pe aleea laturalnica dintre club si un depozit, apoi tot ce am mai vazut au fost 2 faruri si..totul s-a stins.


Cateva melodii pe care le ador si care nu le-am mai pus in capitol:
  1. Dara-Kiss => http://www.youtube.com/watch?v=ZAqiMCp9zrI&feature=relmfu
  2. Lee Min Ho & Jessica Gomes - Extreme => http://www.youtube.com/watch?v=stNBNpNkMPY&feature=related
  3. 2NE1- I Am The Best => http://www.youtube.com/watch?v=j7_lSP8Vc3o 

21 septembrie 2011

Supernatural Story of my Life 13

Sigur eram la fata ca un rac, dar era bine ca nu se vedea prea mare lucru din cauza intunericului. Simteam cum imi ardeau obrajii, de parca aveam 2 vulcani pe fata. Intr-un moment de liniste se apropia de mine. Si mai aproape…mult mai aproape….prea aproape….destul de perfect de aproape…Acum buzele noastre erau despartite doar de doi centimetrii. Ii puteam simtii respiratia calda si confortabila. Apoi m-a sarutat.
Am ramas ca o statuie.
 Ce sentiment ma oprea sa il sarut? Imi doream foarte mult asta. Si nici nu era primul baiat pe care il sarutam, asa ca nu se putea pune problema de asta. Aveam emotii, da, dar nu atatea incat sa raman blocata. Sau da? Ce naiba era in neregula cu mine? De cand l-am cunoscut imi dorisem asta.
S-a oprit si s-a desprins usor din stransoarea mainii mele ce il oprea. Mi-a dat mana la o parte, a lasat capul in jos, a inchis ochii, a zambit doar pentru el…
-Scuze. Trebuia sa stiu ca va fi altcineva…
-Ce? Altcineva? Credea ca am pe altcineva? Nu. Nu am pe nimeni, Augustin. Pe bune acum, pe cine sa am? Chiar imi doream asta, toate astea din seara asta…
-Dar nu cu mine, se pare.
-Nu este adevarat. Chiar te plac. Mult.
A tacut si a plecat. Imi ridicasem picioarele sub mine si statea in stil turcesc. Plangeam. Si imi parea asa de rau. De ce mi se intampla asta mie? Oare mai aveam sa fim prieteni? Stiam ca nu v-a mai fi cum eram inainte. Stricasem totul. Numai eu. Apoi m-am gandit la Hector, apoi la bunica, apoi la parintii mei.
Am plecat spre casa. Imi facusem un dus si ma bagasem in pat, punand un CD cu melodii lente, exact pentru sufletul meu. In cursul a 2 ore am ascultat melodii gen “A Drop In The Ocean” sau ca “Planetarium”.
Ma simteam singura. Si trista. Si furioasa. Vroiam sa intru in pamant, sa nu mai stie nimeni de mine, sa nu mai isi amineasca nimeni ca am fost candva pe acest pamant.
 *****
Trecusera deja 2 zile si eu tot in casa eram. Telefonul era descarcat, in coltul camerei ori pe sub pat, dar nu imi pasa. Era asa dezordine..si totul nepus la punct. Nu eram eu. Dar totusi…chiar eram eu. Sfasiata si confuza. Stiam ca ce simt este iubire. Dar pentru cine? Nu era Augustin. Nu era el. Si de asta sufeream. Il facusem sa se simta super prost in seara aceea.
-Dobitoaca, dobitoaca. Mai rau ca un animal sunt… am rostit numai pentru mine.
Parul saten imi era strans intr-o coada de cal dezordonata, ochii imi erau umflati de la atatea lacrimi seci, hainele…parca stateau pe un gard, nu pe un corp de fata.
Mi-am tarsait papucii pufosi pana la parter in bucatarie,

 pentru ceasca de ceai nefacuta.
Am scos cutia din dulap si l-am preparat. Am mancat vreo 6 linguri de cereale si mi-am baut ceaiul. M-am dus in living, aruncandu-ma in canapea. Nu aveam chef de viata, de nimic.
Hector imi mai aparuse, dar nu i-am dat atentie si am incercat sa nu il mai vad. Si functiona.
Ma simteam asa ciudat. Lasand toate supararile astea, iar aveam sentimental ciudat de la cabana. Se apropia. Apoi cineva a sunat la usa. Am tresarit si cu o injuratura mi-am deschis ochii, balasandu-ma pana la usa de la intrare. I-am deschis. Era o fata.

 Avea o statura miniona, suava, parul lung, drept si saten care ii cadea frumos pe chip si spate, zambareata, cu o dantura frumoasa si un zambet innocent, cu ochi caprui, micuti, care te faceau sa te gandesti ca mai mult de 15 ani nu are.
-Buna! A spus vesela, de parca eram cea mai buna prietena a ei si nu ne mai vazusem de mult timp, gand ce m-a facut sa zambesc.
-Aa..Buna.
-Tu esti Katerina, nu? Pot sa iti spun Kate, da? Si-a facut loc pe langa usa si a intrat in casa. Eu ramasesem cu gura cascata. Cine dracu’ era si de ce ma deranja la ora asta cu o asa veselie?
-Mda. Si tu esti….?
-Eu sunt Amaya, dar imi poti spune Amy. E mult mai englezesc asa si modern. Numele meu inseamna ploaie de noapte in japoneza, imi place nu zic nu, dar Amy suna mai frumos, asa-i? Tata e din Tokyo.
Vorbea, vorbea si vorbea. Se plimba in casa ca si cum ar fi fost a ei. Apoi s-a asezat pe canapea pufaind ceva pe gura la adresa dezordinei.
-Stii? Ma gandeam si eu… daca nu deranjez, bineinteles, cam cine esti si de unde ma cunosti? De unde imi stii numele?... Zic si eu… Adica, pari sa fi la tine acasa..
-Off, imi cer mii de scuze. Numai ca … simt ca ne cunoastem deja. E din cauza a ce suntem.
-A ce suntem?
-Medium tu, necromanta eu. De fapt, tu esti intre medium si necromanta.
-Ce naiba vorbesti acolo?! Uite, fetito, nu stiu nici cine esti, de unde ai aparut si eu chiar nu am dispozitia pentru buna ta stare. Dupa cum vezi, trec printr-o…pasa proasta. Foarte prosta.
-Asta am vazut.
-Si pana la urma ce vrei de la mine?
-Sa devenim prietene.
-Prietene?
-Da. Daca ma vei lasa iti voi spune tot si iti voi explica. Te rog, o sansa.
Am ascultat-o si nu stiu de ce, dar chiar vroiam sa vorbesc mult cu ea. De fapt…ea era sentimentul ala. Nu, nu de iubire. Presentimentul pe care l-am avut si la cabana. Stiam de ce simteam in dimineata asta ca se apropie. Ea era. Ma simteam..bine cu ea aici.
-Ok, Amy….Scuza-ma tu pe mine. Poti sa astepti aici, pana ma spal si eu si ma aranjez?
-Sigur ca da.

Aveam incredere deja de ea. Dupa ce mi-am facut dus, mi-am luat un tricou roz si niste blugi.

-Scuze pentru asteptare. Si iarta-ma pentru dezordine.
-A, nu-i nimic, amica. Vom vorbi aici sau mergem altundeva?
-Am o camera antifonata…hai sa mergem acolo. E curat si ordine.
-Antifonata? Pentru ce-ti trebuie?
-Eu cu un prieten foarte bun, obisnuiam sa cantam.
-E mort, nu?
-Da.
-Mai e pe aici?
-Da…
-Il pot chema daca vrei..
-Poti? Adica normal ca poti. Mi-ai spus ca esti necromanta. Asta inseamna ca readuci mortii la viata si ii poti invoca. Corect?
-Corect.
-Si ai mai spus ca eu sunt intre medium si necromanta. Ce inseamna asta?
-Spune-mi ce poti face.
-Doar le vad sufletele, iar cu ceva personal sau o poza sau un singur gand, daca este vorba de persoane mai apropiate, pot face sa apara sufletele lor. Doar ma gandesc la ei. Si imi apar fantomele. Sau le pot bloca, sa nu ii mai vad, daca ma deranjeaza.
-Asta e invoare. Ia spune-mi, vin ei la tine? Adica iti apar asa..deodata?
-Nu. Decat o data mi s-a intaplat. Eram la un club, intr-o seara si mi-a aparut o fata de vreo 13 ani. De atunci nu mi-a mai aparut, decat de o data sau 2 ori.
-La un medium, stafiile vin. Atat pot face mediumurile. Doar le apar in fata fantomele si vorbesc cu ele.
-In orice caz..de unde ma stii?
-Stai in Forks, nu?
-Ocazional. Doar acolo am “slujba” asta.
-Mda. Pai de acolo te cunosc. Am simtit de cum ai intrat in oras. Noi degajam o energie intre noi. Tu nu ai simtit nimic?
-Ba da, dar nu am bagat de seama. Nu stiam ce e. Apropo, cati ani ai de stii atat de multe?
-Eu? 24.
-Serios? Pari de 16 ani. I-am spus abtinandu-ma sa nu rad.


Note: Melodiile sunt: Ron Pipe- A Drop In The Ocean
                                 http://www.youtube.com/watch?v=7hZpo1ZJDxM
                                 Ai Otsuka - Planetarium
                                 http://www.youtube.com/watch?v=jFdT_cIQ-5I

19 septembrie 2011

Supernatural Story of my Life 12

Eram imbracata intr-o bluza mov si jeansi.
Era destul de rece si pana in casa dl Smith Jake a fost amabil si mi-a dat geaca lui.
Casa era destul de primitoare si calduroasa. Predomina bejul, avea o canapea, o masuta, un fotoliu, un scaun si un semineu.
Era plina de decoratiuni dragute.
-Bine ai venit, fetito.
-Bine v-am gasit, dl. Smith.
-Uitati aici cateva lucruri de ale ei.
A insirat pe masuta peria de par cu cateva firede par in ea, o bluza, o poza, bratara. Din toate am ales poza.
-Asta e cea mai potrivita.
M-am asezat pe canapea, tatal fetei pe fotoliu si Jake pe scaun, in fata mea.
In poza era o fata chiar de vreo 17 ani, par mediu, roz, ochi albastrii si foarte draguta.

-Era blonda? Am intrebat referindu-ma la radacinile deschise la culoare ale parului ei.
-Da. De 3 luni s-a angajat ca manechin si prezinta haine adolescentine, iar pentru asta i s-a cerut sa se vopseasca si nu s-a suparat nimeni cand a vazut-o cu parul ala. Decat eu si maica-sa.
Am incercat sa zambesc, dar ceva ma oprea, un sentiment. Semana cu fata din copac, dar aceea era cu spatele.
Am incercat sa ma concentrez cat am putut, apoi dupa vreo 3 minute, imi era in viziune. Am intrat in transa aceea si mi-a fost greu sa ma desprind de ea. Ceea ce urma sa afle nu era usor de suportat pentru nimeni. Stiu doar ca Jake era in fata mea si ma zgaltaia. Plangeam si nu imi puteam gasi cuvintele de a-i spune tatalui ei ca fiica sa este….moarta. Nu ma inselasem. Oricat am incercat sa-mi desprind presimtirea aceea rea, stiam ca va fi imposibil. Intuitia nu ma insela niciodata in meseria asta.
-Ce e, Katerina? Ce ai vazut? Sune-mi, ce este cu fiica mea? Unde e? Este bine?
-Hei, vobeste. Ce s-a intamplat? Ce ai vazut?
-Este intr-un copac. Am spus printre suspine. E…Mena este... moarta. Spanzurata.

Drumul spre cabana a fost tacut, cel putin din partea mea. Nu am scos nici un cuvant. Din cauza domnului Smith, care pur si simplu nu m-a crezut. Era logic sa nu ma creada, dar s-a inselat imediat ce un angajat al sau a gasit-o exact in locul unde i-am spus eu.

-Hai, Rina, gata. Asta e. Nu e vina ta.
Gestul lui m-a surprins. Imbratisarea ii era calda si ma proteja. In momentul acela nu mai m-am gandit la nimic. Dupa ce mi-a dat drumul a spus ca se duce sa cumpere benzina pentru masina mea si eu sa fac bagajul. Azi trebuia sa plecam. La plecare m-am schimbat intr-o bluza maron, pantaloni negrii si pantofi.

In drum mai l-am intrebat despre el si mi-a raspuns la toate intrebarile. Mi-a spus ca mama lui este moarta de cand se stie si ca nu a cunoscut-o, ca are un apartament doar pentru el, ca este frate cu Augustin, ceea ce stiam deja si ca nu a avut niciodata o relatie, pentru ca nu s-a indragostit cu adevarat. A mai spus ca, ca lup s-a dezvoltat tarziu, ceilalti lyncantropi aveau parte de prima preschimbare pe la 15-16 ani. A mai spus ca el, ca lup, isi poate gasi sufletul pereche si ca fata, in cazul lui, poate isi da seama mai tarziu nestiind ca este indragostita de el.
-Am ajuns. Am spus aratand spre masina.
-Mda. Iti pun benzina si plecam separat. Sa nu uitam sa iti dau bagajul. Stii? Chiar ma mir ca nu a fost furata.
-Da, stiu.
-Data viitoare pune-ti benzina, aiurito. Nu voi mai venii si a doua oara. Si asa te-am salvat de atatea ori…
-Bine ai revenit. Am incercat sa par ironica. Cum dracu ai lipsit atata?
Isi revenise la normal. Tot acelasi Jake nesuferit.
-Cum adica? Ma intreaba nedumerit.
-Adica mersi pentru reprosuri. Si multumesc sincer pentru salvari. Acum ca am terminat…pa.
Mi-am luat bagajul din mana lui si l-am aruncat pe bancheta din spate a masini mele, am intrat pe locul soferului si am dat drumul la CD. Am pornit cu cea mai mare viteza si l-am lasat acolo, in fundal auzindu-se doar “Bass Down Low”.
Iar ma enervase la maxim atitudinea lui. Am vazut un mesaj e telefon, l-am deschis si era de la Augustin.
“Ai scapat de fratiorul meu?”
“Da. Doamne, acum multumesc lui Dumnezeu ca sunteti diferiti.”
“Ti-e dor de mine?”
“Cum nu credeam.”
Intr-adevar, chiar imi era tare dor de Augustin. Acum ii simteam prea mult lipsa bunei dispozitii a lui.
“Deci am dreptul sa te te scot la o intalnire in seara asta? Sau esti prea obosita?"
Intalnire? Inima a inceput sa imi bubuie in piept, ceea ce m-a facut sa rad la un gand: Daca atat de tare bate, poate cand o sa-mi sara din piept nu voi mai supravietui si nu mai m-as duce la intalnire cu Augustin. Asa ca am incercat sa mi-o mai domesticesc un pic si i-am dat ca raspuns:
“Da. Adica vreau sa ies cu tine. In seara asta.”
“Hiu. Ok. Iti dau mai tarziu mesaj la ce ora vin sa te iau si unde mergem.”
“Ok.”

De data aceasta m-am dus la casa de la plaja. Fara sa ma gandesc la ce fac, mi-am lasat bagajul in usa, m-am dezbracat in timp ce mergeam spre piscina si cand am ajuns pur si simplu am sarit in apa.
Nu am simtit cat de rece sau calda era. Imi era bine asa. M-am balacit vreo 15 minute, apoi mi-am facut o baie fierbinte. Era vreo 5 jumate seara casul, asa ca mai aveam timp. Augustin imi trimisese un mesaj in care spunea ca vine sa ma ia pe la vreo 8 si ca mergem sa vedem un film, sa mancam ceva si in parc.
Mi-am ales un maieu mov, geaca de piele neagra si pantaloni negrii. Ma gandeam sa imi fac si niste bulcle.

Timpul a zburat pe langa mine si nici nu mi-am dat seama ca se facuse vreo 7. M-am aranjat si pe la 8 fara un sfert am fost gata.

A claxonat si am iesit afara. Ma astepta rezemat de masina, cu mainile in buzunare, aratand ca un zeu. Si in noaptea asta era doar al meu…
-Buna.
-Buna,Augustin.
-Esti gata?
-Mda…pe unde aterizam in seara asta?
-Pe la un film gen comedie romantica, la un restaurant nu chiar de fite, dar acceptabil si in parcul de distractii. Bonusul daca il vrei este o plimbare.
-Suna a distractie. Si cu tine merg oriunde daca ma distrez.
Ne-am zambit si din acel moment am stiut ca totul va fi foarte magic.
Totul a fost exact cum ma asteptam sa fie.
 Ne-am tinut de mana in timpul derularii filmului, am vorbit diferite lucruri placute in timp ce am mancat, am fost in parcul de distractii si ne-am dat in toate caruselele, apoi ne-am plimbat prin parc in bezna noptii, iluminandu-ne calea doar felinarele din jurul aleii.
Ma tinea de mana si simteam ca am un roi de fluturi in stomac gata sa imi iasa pe gura, inima imi era cat un purice,dar cu toate astea imi batea ca o nebuna galopand ca un cal naravas de credeam ca imi va spinteca pieptul si voi murii chiar acolo. Ne-am asezat pe o banca, in asa fel incat acum era unul in fata celuilalt.
-M-am descurcat bine?M-a intrebat neincrezator cu acel zambet nebunesc de atragator.
-Da. Chiar aveam nevoie de o intalnire ca asta. Mai ales cu tine, aici….e perfect…
-E bine. Deci..mi-am castigat trofeul de a te mai scoate si la o a doua intalnire?
-Absolut.




Note: Cam romantic, nu? Mda, asa e...eh, asta fac in orele de la scoala. Cel putin acum, pana cand nu incep profii sa predea ca robotii. Pe scurt, melodia "Bass Down Low" este cantata de Dev si The Cataracs. Alaturi las si un link pentru ascultare -> http://www.youtube.com/watch?v=uaDspKddHGU . Kiss